
În ultimii ani, inteligența artificială a devenit un instrument valoros pentru organizații. De la automatizarea sarcinilor repetitive până la analiza datelor și suportul pentru clienți, tehnologiile bazate pe AI contribuie la creșterea eficienței și productivității.
Totuși, ca orice tehnologie puternică, AI poate fi utilizată și în scopuri malițioase.
Una dintre cele mai importante evoluții observate în zona securității informatice este apariția atacurilor care utilizează tehnologii de tip deepfake și voice cloning pentru a manipula angajații și a facilita fraudele financiare.
Termenul „deepfake” descrie conținut audio sau video generat cu ajutorul inteligenței artificiale astfel încât să imite foarte fidel o persoană reală.
În prezent, este posibil ca vocea unei persoane să fie reprodusă cu un grad impresionant de acuratețe folosind doar câteva secunde de înregistrare audio disponibile public.
De asemenea, sistemele moderne pot genera videoclipuri în care expresiile faciale și mișcările par complet autentice.
Pentru utilizatorul obișnuit, diferența dintre un material real și unul generat artificial poate fi foarte dificil de observat.
Atacatorii urmăresc în general persoane cu roluri importante în companie:
Informațiile necesare sunt adesea disponibile public prin:
Odată colectate suficiente mostre audio sau video, acestea sunt folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.
Imaginați-vă următorul scenariu.
Directorul financiar primește un apel de la ceea ce pare a fi directorul general al companiei.
Vocea este familiară.
Persoana cunoaște proiectele în derulare și solicită urgent efectuarea unei plăți pentru finalizarea unei tranzacții importante.
Totul pare legitim.
În realitate, apelul este generat de un sistem AI care reproduce vocea directorului, iar atacatorul încearcă să determine efectuarea unui transfer fraudulos.
Această abordare exploatează încrederea și presiunea timpului, două elemente extrem de eficiente în atacurile de inginerie socială.
Costurile tehnologiilor AI au scăzut semnificativ.
Instrumente care în urmă cu câțiva ani erau disponibile doar unor organizații specializate sunt acum accesibile unui număr mult mai mare de utilizatori.
În paralel, cantitatea de informații disponibile online despre angajați și companii continuă să crească.
Aceste două tendințe creează un context favorabil pentru apariția unor atacuri din ce în ce mai convingătoare.
Nicio plată semnificativă nu ar trebui aprobată doar pe baza unui apel telefonic.
Orice solicitare financiară importantă trebuie confirmată printr-un al doilea canal de comunicare.
Transferurile importante ar trebui aprobate de cel puțin două persoane.
Personalul financiar și managerial trebuie să cunoască noile tipuri de atacuri bazate pe AI.
Multe organizații au proceduri construite într-o perioadă în care existența deepfake-urilor nu reprezenta un risc real.
Aceste procese trebuie actualizate pentru a reflecta noile realități tehnologice.
Timp de zeci de ani, recunoașterea vocii unei persoane a fost suficientă pentru a inspira încredere.
Astăzi nu mai este cazul.
În era inteligenței artificiale, companiile trebuie să presupună că imaginea, vocea și chiar videoconferințele pot fi falsificate. Din acest motiv, procesele clare și verificările suplimentare devin mai importante ca niciodată.
Deepfake-urile nu reprezintă doar o problemă tehnologică, ci și una de business. Organizațiile care implementează proceduri solide de verificare și investesc în educarea angajaților vor fi mult mai bine pregătite să facă față acestei noi generații de fraude.
Primești o ofertă personalizată în maxim 24h.